Obținerea dreptului de practică de către medicii străini, în contextul deficitului de personal din sistemul de sănătate românesc

Thursday, October 26, 2017

Medicilor din state terțe nu li se recunoaște în momentul de față dreptul de a-și exercita profesia pe teritoriul României, cu excepția situației în care sunt căsătoriți cu cetățeni români, cetățeni ai unui stat din Spațiul Economic European (SEE) sau ai Confederației Elvețiene, ori dacă au ședere pe termen lung (5 ani de ședere continuă) în România sau în unul din statele menționate.

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR), o platformă a organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul migrației, drepturilor omului și politicilor publice, solicită autorităților să modifice cadrul legal astfel încât să li se acorde drept de practică altor două categorii de străini aflați pe teritoriul țării: medicilor cu protecție internațională (refugiați și persoane cu protecție subsidiară) și străinilor din state terțe care și-au finalizat studiile medicale în România.

Subiectul a fost discutat astăzi în cadrul unei mese rotunde la care au participat oficiali din Guvernul României, Colegiul Medicilor, Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de reprezentanți din rândul organizațiilor neguvernamentale și organizațiilor internaționale precum Agenția ONU pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), precum și specialiști din domeniul sănătății și din mediul academic.

Punctul de plecare al dezbaterii l-a constituit subiectul deficitului de personal cu care se confruntă sistemul public de sănătate din România în ultimii ani, ca urmare a migrației medicilor și absolvenților de studii medicale în străinătate.

“România se confruntă, în prezent, cu o criză puternică a resurselor umane în sănătate, iar aceasta are toate premisele să se agraveze pe termen mediu și lung în lipsa măsurilor sistemice” se arată în Nota de Fundamentare care a stat la baza aprobării Strategiei Naționale de Sănătate 2014 - 2020. Cauzele crizei din sistemul de sănătate sunt multiple: emigrația personalului medical (estimată la 43.500 cadre medicale, de la data intrării României în UE), numărul mic de medici (2,5/1.000 locuitori), dezechilibrele în distribuția personalului medical pe regiuni și județe, numărul mare de posturi vacante din sistem, neatractive pentru personalul medical etc. Calitatea actului medical a scăzut iar zone întregi, în special din mediul rural, sunt neacoperite de personal medical.

România se află spre partea inferioară a clasamentului țărilor UE în ceea ce privește numărul de medici cu drept de practică pe teritoriul național, în ciuda faptului că numărul de absolvenți ai facultăților de medicină este printre cele mai mari din Europa. Totodată, România se diferențiază în mod negativ de alte state europene, cum ar fi Germania, Franța sau Irlanda, care au adoptat politici de atragere a medicilor străini pentru a face față provocărilor pe care le ridică nevoia de personal din spitale și din alte unități medicale.

Doamna Ramona Lohan, consilier de Stat în Guvernul României, în Comitetul Interministerial Coaliția pentru Integrarea Refugiaților, a declarat în cadrul întâlnirii de astăzi că în perioada următoare se vor analiza propunerile organizațiilor neguvernamentale în domeniul migrației și se va discuta cu ministerele avizate pentru găsirea de soluții.

Domnul comisar de poliție Ionuț Cîrdei din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, a declarat la rândul său că propunerile Coaliției sunt pertinente și vor intra într-un proces de analiză.

Au fost și alte sugestii legate de simplificarea unor proceduri existente de obținere a dreptului de practică și de interpretare unitară a legislației la nivelul colegiilor medicilor, care vor fi analizate separat de membrii Coaliției. Totodată, a fost semnalată omiterea apatrizilor din categoriile de medici care în prezent pot exercita profesia de medic în România.

Masa rotundă cu tema ”Obținerea dreptului de practică de către medicii străini, în contextul deficitului de personal din sistemul de sănătate românesc” a fost organizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației (EMINET), proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

 

                                    

În anul 2017 Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților a fost finanțată printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Începând cu anul 2018, CDMiR este susținută prin intermediul proiectului NIEM- National Integration Evaluation Mechanism. Measuring and improving integration of beneficiaries of international protection, finanțat prin Fondul European pentru Migrație și Azil, co-finanțat de Open Society Foundations.

Pentru mai multe informații despre Programul de Cooperare Elvețiano-Român, accesați www.swiss-contribution.ro, www.swiss-contribution.admin.ch/romania.

Detalii despre proiectul NIEM sunt disponibile pe www.forintegration.eu.

Acest website nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian, a Comisiei Europene, sau a Open Society Foundations.

Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Centrul de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor și de Centrul pentru Inovare Publică.